Stiu ca ceea ce voi afirma este revoltator. Sunt impotriva alaptatului. Desi sunt constienta ca laptele matern este alimentul cel mai bun pentru copil, in cazul meu acest proces este epuizant.
In primul rand, laptele meu nu a fost suficient de hranitor pentru bebelusa, ea crescand lent in greutate.
In al doilea rand, primele doua luni au fost insotite de dureri mari cauzate de rani. Cand stiam ca urmeaza masa, imi muscam pumnii de durere si o puneam la san pe cea mica.
Dupa vindecare, a aparut problema infundarii canalelor galactofore. Am fost la un pas de mastita. De atunci aproape saptamanal am avut cate un san umflat. In prezent, stau mereu cu stresul ca in orice moment se poate infunda un san.
E mult mai usor sa dai lapte cu biberonul. Poti sa controlezi cat mananca copilul, esti convinsa ca s-a hranit exact cu cat trebuie. Cu lapte praf, bebelusul creste mult mai bine, se incadreaza in standarde. Daca mama este plecata de acasa, oricine poate sa dea mancare sugarului si stresul timpului cand poti fi in deplasare dispare. Oriunde esti poti sa ii dai celui mic sa pape; se ia un biberon si pe strada se poate hrani sugarul, asadar dispare si problema incadrarii in timp a plimbarilor intre doua mese.
Mi-am propus sa alaptez sase luni si fac eforturi sa ma tin de plan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu