vineri, 5 noiembrie 2010

La bloc

Programul foarte incarcat nu imi mai permite sa scriu pe blog. Am initiat cateva proiecte la locul de munca care imi consuma diminetile, iar de la orele 14,00 pana seara sunt numai a bebelusei. Dupa ce o culc, ma pregatesc pentru a doua zi.

De cand ma stiu am incercat sa fiu o fiinta foarte discreta. Salut pe oameni, insa nu intru in viata lor decat daca este dorit acest lucru. Locul copilariei mele a corespuns acestui tip de viata. Vecinii interactionau doar in limitele bunului simt, respectand intimitatea celorlalti.

Casatoria m-a facut sa ma mut din casa parinteasca, intr-un bloc unde spionajul este la mare arta. Vecinele fara cariera au sapat in comportamentul meu pana cand au identificat o sansa sa se ia de mine. Primul motiv a fost o pisicuta pe care o hraneam. A fost revoltator deoarece acest animal facea sa puta pe casa scarii. Nimeni nu a luat in calcul subsolul infect cu tevile facute praf. In prezent, nu mai hranesc eu pisicuta, ci un alt vecin cu reputatie de om viloent. Nimeni nu ii reproseaza nimic.

Alt motiv de a fi in centrul atentiei vecinilor este teava de la baie. Apa curge in capul vecinului violent. Nu a cautat un instalator sa reparam problema, ci a sarit direct la bataie. Impulsivul a bubuit cu pumnii in usa si a continuat cu amenintari agresive. 

Tot el, a venit in timpul verii sa ne ceara sa nu mai facem galagie cu papucii pana la ora noua dimineata. A trebuit sa merg desculta pana cand am putut sa imi cumpar alta pereche de incaltari mai silentioase. Intre timp urmaream masina de serviciu a balaurului sa constat cand parasea domiciliul pentru a incepe sa traiesc si eu. Ar fi fost frumos din partea lui sa ne spuna ca in luna august pleaca in concediu si putem sa mergem linistiti in propria casa.

Ultima infruntare a avut-o ca obiect al discutiei pe bebelusa. Cea mica se trezeste la ora 6,00. Timp de doua ore incerc sa o tin linistita, insa dupa ora opt incep sa o port prin casa pentru a merge. Pasii l-au deranjat pe violent. A revenit la usa pentru a cere sa nu o mai lasam sa merga pana la ora 9,00. A revenit cu amenintari care ne-ar fi stricat si noua linistea, cum ca si el poate sa puna muzica tare incat sa ne deranjeze. De cateva zile am inclus-o si pe cea mica in programul de sanatoriu asigurat vecinului nostru.

Astept sa revina la usa pentru multumiri. Copilul nu face zgomot noaptea, stam mai mult pe afara si nu agasam pe nimeni, nu ascultam muzica la maxim si facem doar dus, evitam sa umplem cada. Acestea nu se vad. Cat ii este bine, uita de noi. Isi reface forta pentru urmatoarea problema. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu