Caninii!!!

Surpriza de proportii. Au revenit in viata mea noptile albe. Cumplit.

Bebelusa s-a trezit pe la ora 2:00 si m-a privit in ochi pana la 5:00. Se trezeste pe la 4:00 si adoarme la 5:55, in conditiile in care ceasul meu e pus sa ma trezeasca la 6:00 si sa plec la serviciu. Doamne cat de greu trec aceste ceasuri. Privesc pe fereastra cartierul adormit, ascult respiratia sotului care doarme ca un prunc si ma gandesc la nefericirea mea. In aceste ore nocturne nu am nicio idee pe care sa o dezvolt, stau cu mintea goala si privesc ceasul de pe noptiera cum numara secundele care se transforma in minute ce devin ore.

De ce nu adormit? I-a aparut un canin. Cum e posibil sa iasa acest dintisor mai devreme decat molarii? Cum si-a permis domnul canin sa vina pe lume inainte ca ultimul premolar, care ma ameninta cu iesirea sa de doua luni, sa isi scoata coltii la lumina?

Fetita nu a plans. A stat doar treaza numai in bratele mele. Am incercat sa schimb tura de noapte si cu sotul, insa cea mica a facut un scandal monstru. A inceput sa planga atat de tare, parca se terminase lumea. Revenita in bratele mele, pacea s-a asternut in apartament.

In prezent, a reinceput sa doarma, insa ieri am constatat ca se zaresc alte puncte albe in gurita ei ce se vor concretiza in canini si molari.

Brrrrrr!

Eu am supravietuit doar cu cafea. O cana mare ma trezeste toata ziua si ma ajuta sa ajung pana seara. Din pacate, imi pare ca nu ma mai pot concentra. Spun doar bazaconii la ore si nu mai am stapanirea de sine si echilibrul initial.

Poate imi revin.