De o luna bebelusa merge. Cand spun merge inteleg ca nu se mai opreste decat atunci cand doarme. Ne-a zapacit pe toti cu turele ei de apartament. Se aud proteste, plansete, atunci cand incerc sa o asez langa cutia cu jucarii.
Nu mai doreste sa fie sustinuta de manute caci este o persoana independenta. De circa doua saptamani a inceput sa fie capabila sa se ridice singura. Se tine de pat si hop! in picioare. Prima data cand a facut acest gest era nesupravegheata in dormitor. M-am trezit cu ea in sufragerie aducandu-mi o jucarie. Am ramas blocata. Desi era copilul meu, parca nu o recunosteam. Cum era posibil asa ceva? Ma obisnuisem sa stau in spatele ei si sa-i vad doar crestetul capului. Momentul este memorabil. Fetita realizase marele progres pe care il facuse si radea din toata inima, iar eu cu lacrimi de fericire (sunt o mare varsatoare de lacrimi) am strans-o in brate incarcad sa o fac sa simta toata iubirea pe care o port pentru ea.
Titirezul meu are 8 dinti si 2 premolari. Se simte si al treilea premolar, dar mai am de asteptat. Nu a facut temperatura, insa, mai bine de o saptamana, a stat noptile treaza si cuminte in bratele mele. Am incercat sa il las si pe tati sa simta noaptea cu putin somn, dar cea mica a plans-racnit cand a sesizat planul meu. La munca am fost ametita de oboseala. Cafeaua foarte tare m-a ajutat sa trec peste lipsa de somn. In prezent, de trei nopti doarme. Mai rau este de mine. M-am invatat cu trezirea la orele 1:00, 2:00, 3:00 si am mentinut prostul obicei.
